Din Proza: "Prefata"

*In primul rand, vreau sa precizez ca "Prefata" face parte dintr-un proiect (pe care nu cred ca-l voi termina vreodata).
Prefață

Eu scriu despre dragoste. O dragoste pe
care nu am cunoscut-o și, poate, pe care nu o voi cunoaște. Și totuși scriu, pentru că spiritul mi-e liber, iar cuvântul îmi e drag.
Eu scriu despre vânt. Acel vânt care
umflă pânzele vapoarelor, care rătăcește frunzele și care înnoadă șoaptele iubiților prin vârfuri de castani.
Eu SCRIU pentru că scrisul îmi da aripi,
mă întregește, mă ajută să trec peste clipele amare ale vieții.

A little taste of fashion

Hi again! As you can see, I changed the name of my blog from "Untitled" to "Tower of Babel", because I will post here from now on not only literature, but even photos and drawings (of course, all of them made by me).
First of all, I think it would be better if I show you my evolution:
1. First steps I took are old so I have no pictures of htem. But they were something like every kid draws at first.
2. Later, I started drawing anime-style, because I had a friend and she was better than me(I always want to be the best).
http://i252.photobucket.com/albums/hh29/ochelarika/DSCF1211.jpg
and after this:
http://i252.photobucket.com/albums/hh29/ochelarika/DSCF0611.jpg
3.I saw one of my classmates drawing fashion a few days and she really inspired me, so I starded doing that too.
http://i252.photobucket.com/albums/hh29/ochelarika/outfit1_by_poetryofnature-d2zpjnz.jpg
http://i252.photobucket.com/albums/hh29/ochelarika/outfit1_by_poetryofnature-d2zpjnz.jpg
4.Now, when I still have a lot to improve, I try to get better. Here are some of my latest drawings.
http://i252.phot
http://i252.photobucket.com/albums/hh29/ochelarika/DSCF0641-Copy.jpg
http://i252.photobucket.com/albums/hh29/ochelarika/DSCF0642.jpg
http://i252.photobucket.com/albums/hh29/ochelarika/DSCF0637.jpg

As I promised earlier this day, I took a look at this post and repaired the mistakes.

Thank you for reading, Cris.

Din Proza: "..."

...Si nu conteaza ca te-am pierdut, imi voi reintoarce mereu privirea spre tine, caci tu ai fost prima mea dragoste. Cu tine si prin tine am simtit cum e sa iubesti patimas, sa visezi la nopti romantice cu luna plina. Tu ai fost prima care m-a lasat sa-i gust nectarul buzelor si cea dintai suverana a inimii mele.
Imi amintesc si ma-nfior. Te simt parca si acum, proaspata ca o primavara, cum incercai sa te strecori tiptil, sa ma surprinzi. Dar iti simteam parfumul, ma intorceam si-ti mai furam o sarutare.
Si tu ce ai facut? Ai ars fotografiile cu noi, ai pierdut cheia aurita a camarii cu amintirile in doi. Drumul nostru s-a oprit subit, pe marginea unei prapastii. Iar tu ai continuat sa mergi...

Din Poezii: "Here I stand"

Singing my love
Holding your hand,
I try to solve the puzzle
In my mind.

You bound me to your heart
With chains of love,
I try to brake them,
But I can't.

So here I found us both,
Again, holding eachother's hand.
You didn't love me,
Yet, here I stand.

Din Proza: "Camasa (cateva cuvinte despre noi)"

Ai intrat in viata mea in decembrie, o silueta intunecata printre fulgii de zapada, care de-abia incepusera sa cada. Am baut ciocolata calda impreuna. Si atat. O luna mai tarziu, o forta cu umor sadic mi te-a readus in cale, te-a asezat in scaunul din fata mea, in acelasi loc ca si atunci. Am inceput sa ne cunoastem, pana cand am ajuns sa ne iubim. Si de-aici, Iadul...
***
Acum e martie si stau singura pe o banca in parc, privind cum pasarile se intorc la cuiburile lor. Nu te voi uita niciodata! Nu ca as avea cum... Mirosul tau inca ma insoteste in vis, pentru ca pastrez si acum camasa ta albastra. Pentru mine, TU esti zilele lungi de vara, noptile reci de iarna si picaturile de ploaie, cu temperamentul lor schimbator. Esti totul, iar lipsa ta imi umple existenta.
Ti-am spus ca nu te mai iubesc! Si m-ai crezut... M-ai parasit tacut, fara camasa.

Din Proza: "Cocktail"

Ma scufund incet si sigur in amestecul ametitor si tare al amintirilor. Ma chinui sa ma agat cu bratele-mi firave de marginea paharului, sperand la o explozie de adrenalina care sa-mi sporeasca fortele. Degeaba. Valtoarea trecutului ma inghite, sufocandu-ma, facandu-ma sa pretuiesc fiecare particula de oxigen care-mi patrunde in plamani.
Ma simt pierduta. Inima imi spune sa renunt, dar mainile mi se zbat, stropind peretii recipientului de sticla cu franturi ale zilelor de ieri... "De ce eu? De ce acum?", ma intreb, desi mi-e frica de raspuns. Fiecare memorie a noastra smulge din mine o bucata si o duce departe... Unde tu o astepti si o asezi langa celelelalte.