*In primul rand, vreau sa precizez ca "Prefata" face parte dintr-un proiect (pe care nu cred ca-l voi termina vreodata).
Prefață
Eu scriu despre dragoste. O dragoste pe
care nu am cunoscut-o și, poate, pe care nu o voi cunoaște. Și totuși scriu, pentru că spiritul mi-e liber, iar cuvântul îmi e drag.
Eu scriu despre vânt. Acel vânt care
umflă pânzele vapoarelor, care rătăcește frunzele și care înnoadă șoaptele iubiților prin vârfuri de castani.
Eu SCRIU pentru că scrisul îmi da aripi,
mă întregește, mă ajută să trec peste clipele amare ale vieții.
Showing posts with label iubire. Show all posts
Showing posts with label iubire. Show all posts
Sunday, October 24, 2010
Friday, September 24, 2010
Din Proza: "..."
...Si nu conteaza ca te-am pierdut, imi voi reintoarce mereu privirea spre tine, caci tu ai fost prima mea dragoste. Cu tine si prin tine am simtit cum e sa iubesti patimas, sa visezi la nopti romantice cu luna plina. Tu ai fost prima care m-a lasat sa-i gust nectarul buzelor si cea dintai suverana a inimii mele.
Imi amintesc si ma-nfior. Te simt parca si acum, proaspata ca o primavara, cum incercai sa te strecori tiptil, sa ma surprinzi. Dar iti simteam parfumul, ma intorceam si-ti mai furam o sarutare.
Si tu ce ai facut? Ai ars fotografiile cu noi, ai pierdut cheia aurita a camarii cu amintirile in doi. Drumul nostru s-a oprit subit, pe marginea unei prapastii. Iar tu ai continuat sa mergi...
Imi amintesc si ma-nfior. Te simt parca si acum, proaspata ca o primavara, cum incercai sa te strecori tiptil, sa ma surprinzi. Dar iti simteam parfumul, ma intorceam si-ti mai furam o sarutare.
Si tu ce ai facut? Ai ars fotografiile cu noi, ai pierdut cheia aurita a camarii cu amintirile in doi. Drumul nostru s-a oprit subit, pe marginea unei prapastii. Iar tu ai continuat sa mergi...
Saturday, September 4, 2010
Din Proza: "Camasa (cateva cuvinte despre noi)"
Ai intrat in viata mea in decembrie, o silueta intunecata printre fulgii de zapada, care de-abia incepusera sa cada. Am baut ciocolata calda impreuna. Si atat. O luna mai tarziu, o forta cu umor sadic mi te-a readus in cale, te-a asezat in scaunul din fata mea, in acelasi loc ca si atunci. Am inceput sa ne cunoastem, pana cand am ajuns sa ne iubim. Si de-aici, Iadul...
***
Acum e martie si stau singura pe o banca in parc, privind cum pasarile se intorc la cuiburile lor. Nu te voi uita niciodata! Nu ca as avea cum... Mirosul tau inca ma insoteste in vis, pentru ca pastrez si acum camasa ta albastra. Pentru mine, TU esti zilele lungi de vara, noptile reci de iarna si picaturile de ploaie, cu temperamentul lor schimbator. Esti totul, iar lipsa ta imi umple existenta.
Ti-am spus ca nu te mai iubesc! Si m-ai crezut... M-ai parasit tacut, fara camasa.
***
Acum e martie si stau singura pe o banca in parc, privind cum pasarile se intorc la cuiburile lor. Nu te voi uita niciodata! Nu ca as avea cum... Mirosul tau inca ma insoteste in vis, pentru ca pastrez si acum camasa ta albastra. Pentru mine, TU esti zilele lungi de vara, noptile reci de iarna si picaturile de ploaie, cu temperamentul lor schimbator. Esti totul, iar lipsa ta imi umple existenta.
Ti-am spus ca nu te mai iubesc! Si m-ai crezut... M-ai parasit tacut, fara camasa.
Subscribe to:
Posts (Atom)