Din Proza: "..."

...Si nu conteaza ca te-am pierdut, imi voi reintoarce mereu privirea spre tine, caci tu ai fost prima mea dragoste. Cu tine si prin tine am simtit cum e sa iubesti patimas, sa visezi la nopti romantice cu luna plina. Tu ai fost prima care m-a lasat sa-i gust nectarul buzelor si cea dintai suverana a inimii mele.
Imi amintesc si ma-nfior. Te simt parca si acum, proaspata ca o primavara, cum incercai sa te strecori tiptil, sa ma surprinzi. Dar iti simteam parfumul, ma intorceam si-ti mai furam o sarutare.
Si tu ce ai facut? Ai ars fotografiile cu noi, ai pierdut cheia aurita a camarii cu amintirile in doi. Drumul nostru s-a oprit subit, pe marginea unei prapastii. Iar tu ai continuat sa mergi...

Din Poezii: "Here I stand"

Singing my love
Holding your hand,
I try to solve the puzzle
In my mind.

You bound me to your heart
With chains of love,
I try to brake them,
But I can't.

So here I found us both,
Again, holding eachother's hand.
You didn't love me,
Yet, here I stand.

Din Proza: "Camasa (cateva cuvinte despre noi)"

Ai intrat in viata mea in decembrie, o silueta intunecata printre fulgii de zapada, care de-abia incepusera sa cada. Am baut ciocolata calda impreuna. Si atat. O luna mai tarziu, o forta cu umor sadic mi te-a readus in cale, te-a asezat in scaunul din fata mea, in acelasi loc ca si atunci. Am inceput sa ne cunoastem, pana cand am ajuns sa ne iubim. Si de-aici, Iadul...
***
Acum e martie si stau singura pe o banca in parc, privind cum pasarile se intorc la cuiburile lor. Nu te voi uita niciodata! Nu ca as avea cum... Mirosul tau inca ma insoteste in vis, pentru ca pastrez si acum camasa ta albastra. Pentru mine, TU esti zilele lungi de vara, noptile reci de iarna si picaturile de ploaie, cu temperamentul lor schimbator. Esti totul, iar lipsa ta imi umple existenta.
Ti-am spus ca nu te mai iubesc! Si m-ai crezut... M-ai parasit tacut, fara camasa.